Priorităţi legislative ale viitorului Parlament European

Pe agenda legislativă a noului Parlament European, care va fi ales în iunie şi care ar putea avea mai multă putere odată cu adoptarea Tratatului de Lisabona, figurează o serie de teme prioritare ce trebuie reglementate în perioada mandatului 2009-2014.

Următoarea legislatură a Parlamentului European, care se va desfăşura între 2009 şi 2014, va avea pe agendă o serie de priorităţi, în baza propunerilor legislative ale Comisiei Europene. Printre acestea se numără cerinţele de capital pentru instituţiile europene, utilizarea bugetului UE pentru contracararea crizei economice, eurovigneta, etichetarea produselor, servicii medicale transeuropene, reglementarea orelor de lucru, drepturile de pensie, dar şi extinderea Zonei euro sau aderarea unor noi state la UE.

În domeniul "Afaceri Economice şi Monetare", Parlamentul European trebuie să stabilească cerinţele de capital pentru instituţiile financiare. În cadrul ultimei sesiuni plenare, deputaţii au aprobat o propunere cu privire la fondurile minime de care trebuie să dispună băncile pentru a asigura solvabilitatea sistemului financiar. În următoarea legislatură, aceştia vor trebui să decidă dacă aceste cerinţe de capital vor fi aplicabile şi altor tipuri de instituţii financiare precum fondurile speculative şi fondurile de plasament din sectorul privat.

Totodată, europarlamentarii trebuie să reglementeze cadrul UE pentru managerii fondurilor alternative de investiţii (MFAI). Propunerea de directivă are ca scop crearea unui cadru de reglementare eficient şi detaliat pentru MFAI, care au gestionat până la sfârşitul anului 2008 2.000 de miliarde de euro. Acest pas reprezintă prima încercare de a crea o jurisdicţie în acest domeniu.

În ceea ce priveşte controlul Băncii Centrale Europene (BCE), preşedintele BCE va merge o dată pe an în plenul Parlamentului pentru a informa cu privire la politicile monetare. Prezenţa sa este planificată pentru septembrie 2009. PE va decide şi în privinţa utilizării bugetului comunitar pentru a contracara problemele economice, dar şi în ceea ce priveşte fondurile pentru a contribui la reinserţia pe piaţa muncii a lucrătorilor afectaţi de criza economică.

La capitolul "Mediu", PE va avea pe agendă revizuirea sistemului de comerţ cu emisii CO2 post-Kyoto. Se va dezbate poziţia europeană cu privire la încheierea unui nou acord global post-Kyoto, acord ce va trebui încheiat până la sfârşitului anului 2009. Noul acord va revizui actualul sistem de comerţ cu emisii şi va include o nouă alocare a cotelor de emisii în funcţie de sector şi de ţară.

PE va discuta şi despre posibila finanţare din partea Uniunii Europene a anumitor măsuri de combatere a schimbărilor climatice. Aceste măsuri vizează reducerea emisiilor de CO2 în ţările în curs de dezvoltare. În ceea ce priveşte emisiile poluante care provin de la mii de instalaţii industriale din UE, PE este de părere că acestea trebuie reduse în continuare, dar într-un mod flexibil. Propunerea revizuieşte regulile existente, introduce standarde minime pentru inspecţiile industriale şi extinde domeniul de aplicare al legislaţiei existente. Companiile trebuie să utilizeze cele mai bune tehnologii pentru a reduce emisiile provenite de la poluanţi, precum oxidul de azot şi dioxidul de sulf, dar în acelaşi timp vor beneficia de o mai mare flexibilitate în ceea ce priveşte obţinerea permiselor de mediu.

În privinţa eficienţei energetice a clădirilor, deputaţii vor discuta cum se va putea reduce consumul de energie al clădirilor. Clădirile reprezintă 40% din consumul total de energie în UE, reducerea consumului de energie şi utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul clădirilor constituie o componentă importantă a măsurilor necesare pentru reducerea dependenţei energetice a UE şi a emisiilor de gaze cu efect de seră. Parlamentul a solicitat statelor membre să stabilească mijloacele financiare pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor, ca de exemplu credite cu dobândă redusă sau stimulente fiscale. Potrivit Parlamentului, noile clădiri vor trebui să consume energia pe care o produc începând cu 2019.

În domeniul "Transporturilor", europarlamentarii vor dezbate aspecte legate de drepturile călătorilor şi eurovignetă. Deputaţii europeni au stabilit drepturile călătorilor din transportul cu autobuzul şi autocarul şi ale celor care călătoresc pe mare şi pe căi navigabile interioare, în mod similar cu cele prevăzute în Carta Drepturilor Călătorilor din transportul aerian. Aspectele principale se referă la drepturile călătorilor cu dizabilităţi, compensaţii pentru pasageri în caz de întârziere sau anulare, răspunderea companiilor în caz de deces şi îmbunătăţirea modului de tratare a plângerilor. Totodată, Parlamentul a adoptat reguli comune pentru impunerea taxei de drum asupra vehiculelor grele de transport de mărfuri. Acestea vor trebui să plătească pentru costurile externe, ca de exemplu poluarea aerului şi cea fonică, ceea ce înseamnă aplicarea principiului "poluatorul plăteşte." Statele membre vor avea posibilitatea să aplice taxe de drum şi pentru congestionarea traficului rutier.

În domeniul "Protecţiei consumatorilor", PE  se va concentra pe o etichetare clară a produselor alimentare. Parlamentul European va adopta o propunere care modernizează şi îmbunătăţeşte regulile UE privind etichetarea produselor alimentare. Acest act legislativ se va aplica şi alimentelor vândute în restaurante sau de către firmele de catering. Votul în prima lectură este prevăzut pentru următoarea legislatură.

La capitolul "Sănătate", deputaţii din PE trebuie să decidă referitor la mobilitatea pacienţilor şi la implementarea unor servicii medicale transeuropene. În viitor, pacienţilor le va fi mai uşor să obţină asistenţă medicală transfrontalieră, inclusiv o rambursare adecvată a costurilor. Această nouă legislaţie îşi propune să clarifice condiţiile în care pacienţii vor putea beneficia de tratamente în alte state membre şi care ar fi costurile unor astfel de îngrijiri.

În privinţa transplantului de organe, actuala legislaţie a propus garantarea calităţii organelor donate precum şi facilitatea de schimburi între diferitele state membre. Comisia Europeană a prezentat o propunere legislativă, iar Parlamentul urmează să se exprime în primă lectură pe această temă.

În domeniul "Ocupării forţei de muncă şi afacerilor sociale", PE trebuie să reglementeze aspecte precum timpul de lucru. După ani de negocieri pentru revizuirea directivei, Parlamentul European şi Consiliul nu au putut ajunge la un acord cu privire la trei aspecte esenţiale: clauza de derogare, definirea timpului de lucru şi statutul contractelor multiple. Este pentru prima dată când, de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Amsterdam, la stadiul de conciliere în cadrul procedurii de codecizie nu s-a putut ajunge la un acord între cele două organe legislative ale Uniunii. Din cauza lipsei unui acord, actuala directivă rămâne în vigoare, dar Comisia Europeană va putea prezenta o nouă propunere legislativă, care va trebui să ia în considerare hotărârile Curţii Europene de Justiţie cu privire la timpul de gardă.

Europarlamentarii vor trebui să ia hotărâri şi în legătură cu măsurile menite să îmbunătăţească echilibrul dintre viaţa de familie şi activitatea profesională. Acest pachet legislativ urmează să aducă modificări în ceea ce priveşte durata concediului postnatal, extinzând durata minimă de la 14 la 18 săptămâni. Comisia parlamentară s-a exprimat pentru extinderea acestui concediu la 20 de săptămâni şi introducerea concediului paternal de 2 săptămâni. În plenul Parlamentului European votul nu a avut însă loc, astfel că membrii PE vor vota în primă lectură după începerea noului mandat legislativ.

Libertatea de circulaţie a lucrătorilor şi drepturile de pensie reprezintă un alt aspect important care trebuie pus în discuţie de europarlamentari. Proiectul legislativ oferă norme minime pentru achiziţionarea de drepturi complementare de pensie în vederea facilitării mobilităţii lucrătorilor dintr-un stat membre în altul, fără a pierde însă drepturile acumulate. Parlamentul a votat în iunie 2007, în primă lectură, dar Consiliul nu a ajuns încă la o poziţie comună. Totodată, pe parcursul următorului mandat, deputaţii europeni vor decide dacă Comisia Europeană va trebui să prezinte o nouă propunere legislativă referitoare la şoferii care desfăşoară activităţi independente.

În domeniul "Industriei", cel mai important este pachetul telecomunicaţii, care va ajunge cel mai probabil în faza de conciliere între Parlament şi Consiliu, după ce deputaţii au insistat asupra necesităţii deţinerii unei hotărâri judecătoreşti pentru blocarea accesului la internet. Investiţii în infrastructuri de nouă generaţie, reforma spectrului de frecvenţe radio, mai multe drepturi pentru consumatori, inclusiv protecţia vieţii private sunt unele din aspectele importante ale acestui dosar legislativ.

PE va decide şi în legătură cu reformarea sistemului de azil. Acest pachet legislativ va reglementa dreptul la azil, intenţionează să înlăture deficienţele din sistemul actual şi să garanteze un standard de viaţă adecvat solicitanţilor de azil. Condiţiile de detenţie, accesul la piaţa muncii şi situaţia copiilor sunt unele din aspectele cele mai importante. Comisia European va mai prezenta o propunere pentru modificarea directivei referitoare la procedura de acordare şi retragere a statului de refugiat.

La secţiunea privind "Libertăţi civile", Comisia Europeană a propus mai multă armonizare, inclusiv sancţiuni împotriva agresorilor sexuali care acţionează în afara Uniunii Europene. De aemenea, în ceea ce priveşte accesul la documentele instituţiilor europene, Parlamentul a adoptat amendamente la propunerea Comisiei de revizuire a actualului sistem, lăsând în acelaşi timp deschisă opţiunea unui acord în primă lectură cu Consiliul sau prezentarea unei noi propuneri de către Comisia Europeană.

Pe durata noului mandat se vor lua decizii importate şi cu privire la viitoarea reformă a Politicii Agricole Comune, prevăzută a avea loc în 2013. Totodată, Parlamentul, împreună cu statele membre vor decide cu privire la noul cadrul financiar multianual al Uniunii după 2013, urmând a fi fixate anumite limite ale cheltuielilor din bugetul comunitar şi alocarea mijloacelor financiare pentru diferitele priorităţi politice.

La capitolul "Relaţii externe şi extindere", PE va trebui să decidă în legătură cu un nou Acord de cooperare şi Parteneriat cu Federaţia Rusă. Prima rundă de negociere pentru conchiderea unui nou acord au avut loc în iulie 2008, iar a doua rundă a fost amânată din cauza conflictului dintre Rusia şi Georgia. Înainte ca noul acord să intre în vigoare, Parlamentul European va trebui să îşi dea avizul conform. Acelaşi lucru este valabil şi pentru Acordurile de Parteneriat Economic cu 76 de state din Africa, Caraibe şi Pacific.

Totodată, în următorii ani vor avea loc dezbateri importante în Parlamentul European cu privire la posibila aderare a unor ţări la Uniunea Europeană. Croaţia, Turcia şi Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei deţin statutul de state candidate la UE. Perspectiva europeană există şi pentru Serbia, Muntenegru şi Kosovo. O dată importantă pe agenda procesului de extindere va fi octombrie/noiembrie 2009 când Comisia Europeană va publica rapoartele de progrese înregistrate de aceste ţări. La 28 aprilie 2009, Albania şi-a depus în mod oficial candidatura pentru aderare la Uniunea Europeană. În prezent, guvernul islandez analizează de asemenea posibilitatea de a înainta candidatura pentru aderarea la UE,
Comisia Europeană indicând că procesul de aderare va avea o durată relativ scurtă, deoarece Islanda face parte din Spaţiul Economic European.

Trebuie evidenţiat că Parlamentul va exercita un rol politic important în acest an prin aprobarea noii compoziţii a Comisiei Europene. În cazul în care Consiliul European din 18-19 iunie va desemna un candidat pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, Parlamentul va decide în cadrul sesiunii plenare din iulie. Aceste date orientative depind însă de rezultatul referendumului din Irlanda referitor la ratificarea Tratatului de la
Lisabona. Totodată, Parlamentul European va fi implicat în procedurile de nominalizare în funcţii de conducere pentru diferitele organe şi instituţii europene (mediatorul european, consiliul director al BCE etc.).

În plus, înainte de orice extindere a Zonei euro, Parlamentul European urmează să adopte o opinie. Chiar dacă acest vot nu are un caracter obligatoriu, el are o semnificaţie politică importantă.

În momentul în care Tratatul de la Lisabona va fi ratificat de statele membre ale UE, acesta va conferi Parlamentului ales în mod direct mai multă putere asupra procesului decizional al UE în domenii precum afaceri interne, agricultură şi buget. Tratatul ar acorda UE mai multă substanţă democratică, permiţând cetăţenilor să îşi facă vocea auzită, iar parlamentelor naţionale şi celui european să joace un rol mai important în procesul de luare a deciziilor europene.

Cu câteva excepţii, Tratatul ar plasa Parlamentul European pe picior de egalitate cu Consiliul în calitate de colegislator, reprezentând statele membre ale UE în domenii în care nu a fost cazul până în prezent, în special în stabilirea bugetului UE (inclusiv cheltuieli destinate agriculturii), în politica agricolă şi în justiţie şi afaceri interne. Parlamentele naţionale ar obţine dreptul de a obiecta faţă de o propunere dacă ar considera că principiul subsidiarităţii a fost încălcat, de exemplu dacă un anumit rezultat ar putea fi mai bine atins acţionând la nivel naţional mai degrabă decât la nivelul UE.

20 mai 2009 19:38

reporter Adriana Tarus

editor Geta Huzum